Despre EA, ca la examele din facultate,ai senzatia, atat de acuta,ca stii totul.Asta simti insa doar cand, de fapt,nu stii nimic.Devii intelept,cand,cu un pahar de bourbon in fata,zici: “Nici macar Dumnezeu nu intelege femeia! “
Despre EL,e simplu sa vorbesti.Papa,pipi,caca,nani.A,si sex,e adevarat.Dar asta incepi s-o spui numai de pe la 14 ani.De la 18 ani spui whisky,de la 20 ani incepi sa spui Porsche si de la 30 de ani,Rolex.Ea e o privire care luceste altfel, dara de parfum lasata pe camasa te de scoala si,mai tarziu,pe perna ta.E forma trupului care te innebuneste,la inceput,pentru ca nu-l cunosti si pe care-l divinizezi,apoi,pentru ca ,desi l-ai invatat pe de rost,tot nu te saturi.
Ea e durerea pe care o simte,cand te joci cu sufletul ei,ca un bou.Apoi,e durereape care o simti tu,cand te lasa cu fundul in balta si eventual gol,daca n-ai avut un avocat bun la divort.Asta doar in ce priveste fundul.Sufletul tau,copilul pe care-l creste ea si pe care tu-l vezi doar in week-end,tabieturile,apartenenta la o familie,tot ce a insemnat odata cuplu,asta e alta poveste: de neuscat si de neinvelit.
Ploua mult acumsi-mi vin in minte versurile unui cantec al celor de la “Celelalte cuvinte”,ascultat demult. “Asculta-ma si lasa-ma sa strig….”,asa incepe refrenul.Unde e EA,mi-e greu sa spun,cand nu-l gasesc la indemana nici macar pe EL.Certitudinile orei 23.30 sunt tigarile si paharul cu vin rece,sec.Si un sentiment de tanjire.Asa ii spun eu : tanjire.Cica au gasit romanii un sinonim intraductibil: dor.Tanjire dupa ce? Dupa EA sau dupa nevoia de a o intelege pe EA?As vrea sa stiu,in ciuda prostiei ca “nimeni,nici macar Dumnezeu nu intelege femeile”.stau sa ma gandesc cum as putea sa o inteleg pe EA, cand cred ca nu ma inteleg pe mine.Sunt morocanoasa sau mult prea serioasa de cele mai multe ori,dar am momente in care ii fac pe ceilalti sa rada cu lacrimi.Chiar daca mie imi vine sa urlu.Am avut suflete la picioare,desi nu am facut nici un fel de effort.Si n-am avut nici un success cand,uneori m-am dat peste cap pentru EL.Am fost agresiva,cand aveam in fata doar brate deschise si calde.Si am primit cu greu o imbratisare,desi ii faceam complimente constant.Am pierdut si am castigat,ca la casino,dar fara patima jucatorilor care-si trag in zori ,pe trepte un glont in cap pentru ca au pierdut TOT.Plec de la casino doar cu nisip sub pleoape,in zori,dar inca nu sufficient de obosit sa nu ma bucur de mirosul marii si de lumina cruda din fata mea.Ma duc sa ma culc,cand altii abia se trezesc,cu sentimental ca nici EU,nici EL nu avem telecomenzi sau manuale de instructiuni, ca nu exista retete si nici sfaturi ,nici prea multa sfintenie si nici suficienta ticalosie.

Ea e o privire care luceste altfel, dara de parfum lasata pe camasa te de scoala si,mai tarziu,pe perna ta.E forma trupului care te innebuneste,la inceput,pentru ca nu-l cunosti si pe care-l divinizezi,apoi,pentru ca ,desi l-ai invatat pe de rost,tot nu te saturi.Ea e durerea pe care o simte,cand te joci cu sufletul ei,ca un bou.Apoi,e durereape care o simti tu,cand te lasa cu fundul in balta si eventual gol,daca n-ai avut un avocat bun la divort.Asta doar in ce priveste fundul.Sufletul tau,copilul pe care-l creste ea si pe care tu-l vezi doar in week-end,tabieturile,apartenenta la o familie,tot ce a insemnat odata cuplu,asta e alta poveste: de neuscat si de neinvelit.
Ploua mult acumsi-mi vin in minte versurile unui cantec al celor de la “Celelalte cuvinte”,ascultat demult. “Asculta-ma si lasa-ma sa strig….”,asa incepe refrenul.Unde e EA,mi-e greu sa spun,cand nu-l gasesc la indemana nici macar pe EL.Certitudinile orei 23.30 sunt tigarile si paharul cu vin rece,sec.Si un sentiment de tanjire.Asa ii spun eu : tanjire.Cica au gasit romanii un sinonim intraductibil: dor.Tanjire dupa ce? Dupa EA sau dupa nevoia de a o intelege pe EA?As vrea sa stiu,in ciuda prostiei ca “nimeni,nici macar Dumnezeu nu intelege femeile”.stau sa ma gandesc cum as putea sa o inteleg pe EA, cand cred ca nu ma inteleg pe mine.Sunt morocanoasa sau mult prea serioasa de cele mai multe ori,dar am momente in care ii fac pe ceilalti sa rada cu lacrimi.Chiar daca mie imi vine sa urlu.Am avut suflete la picioare,desi nu am facut nici un fel de effort.Si n-am avut nici un success cand,uneori m-am dat peste cap pentru EL.Am fost agresiva,cand aveam in fata doar brate deschise si calde.Si am primit cu greu o imbratisare,desi ii faceam complimente constant.Am pierdut si am castigat,ca la casino,dar fara patima jucatorilor care-si trag in zori ,pe trepte un glont in cap pentru ca au pierdut TOT.Plec de la casino doar cu nisip sub pleoape,in zori,dar inca nu sufficient de obosit sa nu ma bucur de mirosul marii si de lumina cruda din fata mea.Ma duc sa ma culc,cand altii abia se trezesc,cu sentimental ca nici EU,nici EL nu avem telecomenzi sau manuale de instructiuni, ca nu exista retete si nici sfaturi ,nici prea multa sfintenie si nici suficienta ticalosie.